vineri, 6 martie 2015

Unde îmi ești tu, timpule?

La un moment dat conștientizezi unde ești, îți conștientizezi starea și simți că ceva nu merge bine. Parcă te învârți într-un cerc ce nu îți oferă posibilitatea de ieșire. Crezi că te îndrepți înspre ceva, dar nu știi unde. E o capcană a timpului, singurul lucru pe care dacă l-ai pierdut, nu îl mai poți recupera. Deși susții că ai un management eficient al timpului știi că nu e așa. Te prinde din urmă, îți bate în geam la orice pas, îți urmărește mișcarea și pleacă liniștit, chiar dacă tu strigi că ceea ce face nu e drept. Știi că trebuie să menții ritmul să-ți îndeplinești visele, dar cum să faci asta când nu ai resursa necesară?

E amuzantă și dureroasă expresia „Dacă nu ai timp, ți-l faci”. E amuzantă pentru că e falsă, e dureroasă pentru că e adevărată. Dacă faci ce îți place ai tot timpul din lume. Aici e problema. Dacă îți urmezi doar plăcerile personale, riști să ajungi ancorat în vise și să pierzi din vedere realitate. Pe lângă tine, sunt alții. Alții care așteaptă de la tine pentru că poți... sau pentru că ai putut la un moment dat. Te bucuri că ai ajuns unde ești și încerci să negociezi un tratat de pace... cu Timpul. Mai reziști? Nu mai e mult și vei ajunge și fericită și împlinită. Trecutul , prezentul și viitorul sunt gardienii tăi.. Dar pentru asta trebuie să fii hoață. Să știi unde să pui o cărămidă, dar să știi de unde să o iei pe cealaltă. E o autostradă cu două benzi. Una e plăcere, alta e... alta. Ar trebui să alegi între cele două.



Stai! A zis cineva că nu e cale de mijloc? Wohooo, înseamnă că s-a repezit. Dacă ai procedat la fel, gândește-te de două ori înainte să acționezi. Aici e cheia. Le poți face pe amândouă. :D